Sindromul obstructiv de apnee in somn

Publicat la data de 07-08-2017

Sindromul obstructiv de apnee in somn

Apneea reprezinta o pauza respiratorie – perioada in care concentratia oxigenului din sange scade si creste concentratia dioxidului de carbon.

Sindromul de apnee in somn reprezinta o colectie de simptome si semne care apar consecutiv acestor pauze repetate de pe durata somnului.

In functie de cat de frecvente si prelungite sunt aceste pauze respiratorii, sindromul de apnee in somn este definit ca fiind usor, moderat sau sever, iar în functie de cauza care duce la aparitia acestor pauze respiratorii, el se imparte in sindrom de apnee in somn central, obstructiv sau mixt.

Din punct de vedere istoric aceasta boala este cunoscuta din antichitate, primele descrieri venind din Roma antica, iar mai recent Charles Dickens descrie un personaj Pickwick – prototipul pacientului cu sindrom de apnee in somn obstructiva.

Dickens a surprins atat de corect simptomele sindromului de apnee în somn la personajul sau, incat prima descriere medicala a acestui sindrom a fost sub numele de sindrom Pickwick.

Ce se intampla de fapt?

In apneea de tip obstructiv, pe perioada somnului, din diverse cauze, se produce ingustarea pana la inchidere a zonei din spatele gatului (la nivelul faringelui) – iar fluxul de aer este oprit mecanic. Muschii respiratori de la nivelul toracelui incearca sa contrabalanseze acest efect prin contractie progresiva, generand presiune negativa la nivelul cavitatii toracice. Cand concentratia oxigenului in sange scade sub 60% apare un reflex la nivelul centrilor respiratori cerebrali care declanseaza starea de veghe si o respiratie fortata (pacientul se trezeste din somn, fie si pentru cateva secunde – pe care nu si le aminteste a doua zi dimineata). Acest ciclu de apnee – efort – hipoxie – trezire si inspir fortat se poate repeta de zeci de ori pe parcursul noptii, cu consecinte grave asupra starii de sanatate a bolnavului (privare de somn cronica).

De ce apare sindromul de apnee obstructiva in somn?

Cel mai important factor care duce la aparitia acestui sindrom este constitutia anatomica.

Astfel din cauza unui val palatin alungit si ingrosat, unei baze de limba cu volum crescut, unei retrognatii (mandibula scurta) si chiar a unei deviatii a septului nazal, fluxul de aer inspirator este redus.

Pe parcursul somnului aceste structuri predominant musculare se relaxeaza si se alipesc de peretele posterior al faringelui impiedicand respiratia – deci generand apneea.

Pe langa modificarile anatomice de la nivelul cailor respiratorii superioare, mai intervin o serie de factori: statusul neurologic, obezitatea, diabetul zaharat, consumul cronic de alcool, consumul de medicamente miorelaxante, anxiolitice sau anticonvulsivante si boli pulmonare. 

Cum se manifesta si care sunt consecintele acestui sindrom?

Sindromul de apnee in somn se manifesta cu oboseala cronica si hipersomnolenta pe timpul zilei, pierderea capacitatii de concentrare si a randamentului intelectual si sforait pe parcursul noptii, bineinteles cu pauzele (apneea) respiratorii care pot trezi bolnavul si fragmenta astfel somnul.

Consecintele de temut apar la nivelul sistemului cardiovascular unde se observa: o crestere a mortalitatii de cauza cardiovasculara la bolnavii cu sindrom de apnee in somn (de 3 ori mai mare riscul de infarcte miocardice acute si accidente vasculare cerebrale), hipertensiune arteriala – rezistenta la tratament, insuficienta cardiaca congestiva, aritmii cardiace, hipertensiune pulmonara, diabet zaharat rezistent la insulina.

Sindromul de apnee in somn creste de 2,5 ori riscul de accidente in trafic, si afecteaza capacitatea de concentrare si randamentul la locul de munca/studiu, cu scaderea performantei profesionale.

Cum se diagnosticheaza sindromul obstructiv de apnee in somn?

Diagnosticul acestei boli se pune pe baza anamnezei (discutiei medic-pacient) care identifica simptomele bolnavului si factorii de risc asociati, examenul clinic ORL, care permite precizarea sediului obstructiei, si este confirmat si incadrat într-o grupa de severitate (usor/moderat/sever) de catre examenul polisomnografic.

Pentru acuratetea diagnosticului si precizarea sediului obstructiei, esentiala este examinarea endoscopica O.R.L. a celor 3 etaje faringiene, atat cu pacientul in stare de veghe, cat si (pentru cazurile „la limita”) în somn (DISE – drug induced sleep endoscopy)

Cum se trateaza sindromul obstructiv de apnee in somn?

Tratamentul acestei boli este multi-modal si presupune:

·       masuri generale precum scaderea in greutate, eliminarea consumului de alcool si medicamente sedative, terapie pozitionala

·       ventilatie cu presiune pozitiva continua (CPAP/BiPAP)

·       tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical se adreseaza sediului obstructiei si are viza curativa (isi propune sa rezolve permanent aceasta problema). Indicatiile chirurgiei in S.O.A.S. sunt clare: imbunatatirea calitatii vietii si a starii de sanatate, esecul terapiei cu CPAP, obstructie focala semnificativa – cu sansa mare de vindecare dupa corectare, eliminarea sforaitului.

Concluzii

Sindromul de apnee in somn este o afectiune complexa ce influenteaza negativ calitatea vietii si starea generala de sanatate a bolnavului. Sforaitul, oboseala cronica si supraponderalitatea sunt semne de alarma care ridica suspiciunea acestui sindrom. Pentru diagnosticul corect examenul O.R.L. este indispensabil, iar tratamentul corect al acestei boli este, in functie de caz, medical, chirurgical sau mixt. 

Bibliografie
1.   Pasha, R; Golub, J.S – Otolaryngology Head and Neck Surgery Clinical Reference Guide Fourth Edition; Cap. 5 Sleep Medicine pp.151-184; Editura Plural Publishing, San Diego 2014
2.   Flint, P et. al. – Cummings Otolaryngology Head and Neck Surgery Sixth Edition; Cap. 18 Sleep Apnea and Sleep Disorders pp.252- 272 Editura Elsevier-Saunders, Philadelphia 2015