Screening si investigatii in menopauza

Publicat la data de 17-12-2014

1. Frotiul sau testul PAP (sau testul Babes-Papanicolau)
Este o analiza de laborator utilizata pentru screeningul cancerului cervical. Screening-ul regulat prin testul PAP la femeile pentru care exista aceasta recomandare a scazut mult mortalitatea prin cancer cervical. Necesita recoltarea de celule cervicale (col uterin) cu ajutorul unei mici perii speciale. Aceste celule sunt apoi intinse pe o lamela si studiate la microscop. In ultima vreme s-au dezvoltat noi tehnici, pentru a creste sensibilitatea testului: PAP in mediu lichid (celulele recoltate sunt imersate intr-un lichid special, pentru a le face mai vizibile) si o metoda care utilizeaza un dispozitiv pentru detectarea automata a celulelor anormale.

Cancerul de col se dezvolta in mod obisnuit pornind de la celule precanceroase, iar prin detectarea timpurie a acestora, se poate incepe terapia inainte de a se dezvolta cancerul. Deoarece acest cancer nu este estogenodependent, nu exista dovezi ca acest test ar trebui realizat mai frecvent la femeile aflate in tratament hormonal. Screening-ul la femeile sub 25 ani nu are beneficii mari, deoarece cancerul cervical are prevalenta scazuta la aceasta varsta (ghidurile nu recomanda testul la femeile sub 21 ani). De asemenea, nu are beneficii screening-ul la femeile peste 60 ani, daca acestea au istoric recent de teste negative, de aceea ghidurile nu recomanda testarea PAP la femei peste 65 ani, in aceste conditii. 

Se recomanda efectuarea testului PAP la fiecare 3 ani, desi multi medici si paciente pastreaza inca frecventa la fiecare an. La femeile de si peste 30 ani se adauga testul pentru HPV la testul PAP. Daca ambele teste sunt normale se poate repeta PAP peste 5 ani. Programele de screening variaza in lume. In Romania ghidul in vigoare recomanda: efectuarea examenului citologic de la vârsta de 18 ani pâna la 65 ani. Dupa 3 examinari citologice consecutive anuale normale, examinarile citologice se recomanda a fi efectuate la interval de 2 - 3 ani. Dupa vârsta de 65 ani, daca mai multe examinari consecutive anuale sunt normale, screeningul poate fi întrerupt.

In Centrul Medical Panduri, odata cu examinarea ginecologica sau independent de aceasta, se poate realiza recoltarea pentru testul Babes Papanicolau (PAP), cat si pentru HPV. Testul PAP se poate lucra apoi fie prin metoda clasica, fie in mediu lichid, realizandu-se citirea acestuia in departamentul de Anatomie patologica, cu eliberarea rezultatului intr-un interval de pana la 10 zile. Genotiparea HPV se realizeaza in cadrul Laboratorului central, rezultatul fiind eliberat in maximum 15 zile.

2. Screening-ul cancerului de san: mamografia
Mamografia este o radiografie speciala a sanilor. Mamografiile pot detecta tumori cu mult timp inainte de a fi atat de mari incat sa poata fi simtite la palpare de catre medic sau femeia insasi. Este recomandata la femeia care are simptomatologie sau are risc de a dezvolta cancer, dar si pentru screening. Este o procedura neinvaziva in care sanii sunt presati intre doua suprafete plane , ceea ce poate fi usor incomod, dar ajuta la obtinerea unei imagini clare; se realizeaza cate o mamografie pentru fiecare san si dureaza cateva secunde.

Programele de screening variaza in lume, in ceea ce priveste varsta de initiere a screening-ului si frecventa de efectuare a mamografiei.Colegiul American al Obstetricienilor si Ginecologilor recomanda screening anual incepand cu varsta de 40 ani, Serviciul American de Preventie (USPSTF) recomanda screening bienal al femeilor cu varste intre 50-74 ani, iar Consiliul Uniunii Europene recomanda screening bienal al femeilor cu varste intre 50-69 ani.La femeile cu risc crescut de cancer mamar exista recomandari specifice, precum cele realizate de Institutul National pentru Sanatate si Excelenta Clinica din UK (NICE). 

Studiile au aratat ca nu este nevoie de o frecventa crescuta a mamografiei la pacientele cu terapie hormonala si nici nu recomanda oprirea terapiei inainte de efectuarea mamografiei. Exista numeroase controverse asupra screening-ului prin mamografie, precum si a rezultatelor fals negative sau fals pozitive la femeile tinere. Decizia asupra screening-ului prin mamografie trebuie luata impreuna cu medicul, luand in consideratie factori multipli. In Centrul Medical Panduri se realizeaza examinarea clinica a sanilor si de asemenea, se poate realiza ecografia de san, efectuata de medicul ginecolog, endocrinolog sau ecografist. Pentru realizarea mamografiei pacienta va fi indrumata spre clinicile partenere. 

3. Screening-ul genetic pentru cancerul de san familial/genetic
In multe tari s-au dezvoltat servicii pentru cancerul de san familial, astfel incat supravegherea si chirurgia profilactica sa poata fi aplicata la persoanele cu risc inalt. Intre 5-10% din cancerele de san se considera a fi cauzate de o predispozitie genetica datorata unei mutatii la nivelul unei gene de inalta penetrare a cancerului de san. 20-40% din cancerele de san ereditare au mutatii in genele BRCA1 si BRCA 2. Cancerul de san poate aparea si in urma mutatiilor altor gene, dar cu frecventa mult mai rara. In cadrul consultatiei ginecologice din Centrul Medical Panduri se realizeaza istoricul pacientei si atunci cand este necesar se recomanda consultul genetic sau analizele specifice.

4. Screening-ul pentru osteoporoza
In general screening-ul populatiei pentru osteoporoza nu este indicat si examinarea si investigarea se realizeaza la femeile cu risc inalt. Pentru a calcula riscul de fractura se folosesc: algoritmul FRAX si indicele Garvan. Aceste instrumente integreaza densitatea minerala osoasa (BMD) si factorii de risc pentru fractura pentru calcularea riscului individual in practica. Algoritmul FRAXZ a fost dezvoltat de OMS pentru a evalua riscul de fractura la barbati si femei si determina probabilitatea la 10 ani de a face o fractura de sold sau fractura majora osteoporotica (coloana vertebrala, antebrat, sold sau umar). Riscul de fractura se poate calcula doar pe baza factorilor de risc clinic sau se poate adauga densitatea minerala la nivelul colului femural. 

Pentru evaluarea densitatii minerale cea mai utilizata procedura este DXA. Se utilizeaza pentru diagnosticare scorul T, la femeile in postmenopauza. Osteoporoza se diagnosticheaza la un scor T mai mic de -2,5 (normal mai mare ca -1). Repetarea DXA este controversata. La femeile in postmenopauza cu scor T normal si fara factori de risc se poate repeta peste 10 ani, in schimb la o femeie cu osteopenie si riscul de fractura estimat prin algoritmul FRAX la limita, va trebuie repetata la 2 ani. Fundatia Nationala pentru Osteoporoza (USA) recomanda interventia la pacientii cu riscul FRAX de 3% sau mai mare sau la cei cu un risc de fractura osteoporotica majora la 10 ani mai mare de 20%.

Medicul endocrinolog din cadrul Centrului Medical Panduri va identifica factorii de risc pentru osteoporoza si va indica investigatiile necesare diagnosticarii.

5. Evaluarea endometrului
Indicatiile pentru investigatii in vederea excluderii cancerului primar endometrial sau cervical si a hiperplazieie endometriale premaligne sunt: sangerarile postmenopauza, sangerarile anormale perimenopauza si sangerarile din timpul terapiei hormonale. Pentru evaluarea endometrului in Centrul Medical Panduri se realizeaza examinarea clinica si ecografia transvaginala – se poate masura grosimea endometrului. Investigatiile trebuie completate cu biopsia endometriala si histeroscopia. In cadrul departamentului de Anatomie patologica se realizeaza analiza histopatologica. Clasificarea histologica OMS pentru hiperplazia endometriala este: simpla, complexa, atipica simpla, atipica complexa (ultimile doua sunt adesea contopite in hiperplazie atipica). Aproximativ 50% din femeile cu hiperplazie atipica au carcinom.

Dr. Gabriela Cirstescu
Informatii preluate de pe emascareonline (EMAS – Societatea Europeana de Menopauza si Andropauza)