Consecintele pe termen scurt si lung ale menopauzei
Publicat la data de 17-12-2014
1. Bufeurile si transpiratiile
Bufeurile si transpiratiile nocturne sunt cele mai frecvente simptome ale menopauzei. Pot aparea inainte de oprirea menstruatiilor, dar prevalenta lor este maxima in primul an dupa oprirea acestora. Pot fi prezente pentru o perioada de 5 ani, dar sunt femei care le pot avea si la varste de peste 60 ani. Bufeurile sunt episoade de pierdere de caldura produsa prin vasodilatatie cutanata la nivelul portiunii superioare a trunchiului. Ele apar pe neasteptate, ziua sau noaptea, determinand perturbari ale somnului. Perturbarea cronica a somnului poate determina insomnie, iritabilitate, tulburari ale memoriei (memoria de scurta durata) si ale capacitatii de concentrare. S-ar parea ca nivelul inalt de educatie si exercitiul fizic ar scadea frecventa bufeurilor (in ceea ce priveste exercitiul fizic evidentele sunt contradictorii). Fumatul si obezitatea pot predispune femeile la bufeuri mai frecvente si mai severe. Consumul de fructe si dieta mediteraneeana ar scadea riscul de aparitie a bufeurilor.
2. Atrofia urogenitala
Receptori pentru estrogeni si progesteron se gasesc in vagin, ureter, vezica urinara si musculatura pelvina. Odata cu scaderea estrogenilor, apare atrofia vaginala - epiteliul vaginal se subtiaza, isi pierde cutele si devine palida sau eritematoasa, cu fine petesii hemoragice. Cresterea pH-ului vaginal, determinat de scaderea producerii de acid lactic, favorizeaza cresterea germenilor patogeni. Secretia vaginala si cervicala scade, de asemenea, determinand o reducere a lubrifierii. Apar simptome ca: dispareunia (durere aparuta in timpul actului sexual), mancarimi, arsuri, uscaciune, care pot coexista cu simptome urinare (senzatie de urinare frecventa, disconfort la urinat). Simptomatologia atrofiei urogenitale este frecventa la femeia in postmenopauza si afecteaza negativ calitatea vietii femeii, dar si a partenerului sau. Disconfortul vaginal are efect negativ asupra vietii sexuale, asupra relatiilor emotionale si asupra intimitatii fizice, contribuind la scaderea increderii de sine si a starii de bine emotional la femeile in postmenopauza.
3. Incontinenta urinara
Incontinenta urinara reprezinta scurgerea involuntara de urina si afecteaza milioane de femei in lume. Exista mai multe tipuri de incontinenta:
- de stress - pierdere involuntara de urina la un efort sau exercitiu fizic;
- prin imperiozitate (vezica hiperactiva) - pierdere involuntara de urina asociata cu imperiozitate a urinarii;
- posturala – pierdere involuntara de urina la modificarea pozitiei corpului;
- enurezisul nocturn – pierderea involuntara de urina care apare in timpul somnului;
- incontinenta mixta - pierdere involuntara de urina asociata cu imperiozitate, dar si cu efortul, de exemplu la stranut sau tuse;
- incontinenta continua - pierdere involuntara continua de urina;
- incontinenta insensibila – pierdere de urina de care femeia nu poate preciza cum apare;
- incontinenta coitala – pierderea de urina care apare la penetratie, intromisiune sau in timpul orgasmului.
Incontinenta urinara afecteaza calitatea vietii femeilor la oricare varsta si reprezinta o incarcatura financiara. Studiul norvegian EPINCOT a relevat faptul ca 25% din femeile cu varste intre 20 si 90 ani au raportat pierdere involuntara de urina. Prevalenta incontinentei urinare creste cu varsta. Acest studiu a aratat ca 18% din respondente aveau incontinenta urinara severa. Prevalenta incontinentei urinare severe creste, de asemenea, cu varsta.
4. Prolapsul organelor pelvine Este definit ca o coborare a unuia sau mai multor elemente: peretele vaginal anterior, peretele vaginal posterior, colul, uterul sau apexul vaginal (bolta vaginala sau cicatricea posthisterectomie). Simptomatologia tipica consta in: bombarea vaginala, presiunea pelvina, sangerarile vaginale, scurgerile, durerile in regiunea sacrata. Prolapsul unor organe in vagin (vezica urinara, uretra, intestin subtire, colon sau rect) necesita uneori repozitionarea acestora sau aplicarea de presiune manuala la nivelul vaginului, perineului sau rectului pentru a facilita urinarea sau defecatia. Prolapsul organelor genitale manifest clinic poate fi identificat la 31,8% dintre femeile in postmenopauza.
5. Disfunctia sexuala
Tot mai multe femei raman active sexual pana la varsta de 70 ani si mai mult. De aceea, disfunctiile sexuale trebuie cunoscute si remediate. Disfunctiile sexuale pot fi impartite in 4 categorii principale, dintre care unele se pot suprapune sau le pot determina pe altele.
Aceste categorii sunt:
- tulburarile dorintei sexuale;
- tulburarile de excitare;
- tulburarile orgasmului;
- tulburari manifestate prin durere.
Cea mai frecventa tulburare este pierderea dorintei sexuale. Dorinta sexuala scade cu varsta la ambele sexe, dar modificarile sunt mai pronuntate la femeie. Intr-un studiu american cele mai frecvente probleme raportate de femei legat de functia sexuala au fost: scaderea dorintei (43%), tulburari ale lubrifierii vaginale (39%) si inabilitatea de climax (34%). Disfunctiile sexuale pot avea cauze hormonale si non hormonale. Deficienta de estrogeni din postmenopauza produce atrofie urogenitala, precum si alterarea perceptiei senzoriale periferice, cu aparitia disconfortului la nivelul pielii sau a organelor genitale.
S-a sugerat ca nivelul scazut de androgeni in circulatia sanguina ar fi asociat cu scaderea dorintei sexuale si a starii de bine; rezultatele studiilor legate de acest subiect sunt contradictorii. Factorii non hormonali precum conflictele dintre parteneri, insomnia, stimularea inadecvata, stressul, depresia sunt importanti pentru nivelul de interes in viata sexuala la femei, dar nu trebuie neglijate nici disfunctiile sexuale ale partenerilor.
6. Osteoporoza
Este definita de catre US National Institute of Health ca o afectiune a scheletului caracterizata prin compromiterea rezistentei osoase ce predispune la un risc crescut de fractura. Rezistenta osoasa reflecta integrarea a doua elemente importante: densitatea osoasa si calitatea osului. Principala manifestare a osteoporozei este fractura, care se poate produce, mai frecvent, la nivelul incheieturii mainii, soldului sau vertebrelor. Fracturile produse prin osteoporoza au un impact negativ asupra calitatii vietii, aduc o incarcatura economica importanta si determina cresterea mortalitatii (in special cea de sold). Osteoporoza produce peste 8,9 milioane de fracturi in intreaga lume, anual. Factorii de risc utilizati pentru aprecierea probabilitatii de fractura sunt: varsta, sexul, indexul de masa corporala scazut, fractura de fragilitate anterioara, istoricul parental de fractura de sold, tratamentul corticoid curent, fumatul, consumul de alcool, cauzele secundare de osteoporoza (artrita reumatoida, hipogonadismul netratat, imobilizare prelungita, transplantul de organ, diabetul zaharat de tip 1, hipertiroidismul, bolile gastrointestinale, boli hepatice cronice, boala pulmonara obstructiva cronica).
7. Bolile cardiovasculare
Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces la ambele sexe in aproape toata lumea. Exista diferente de manifestare intre cele doua sexe:
- La femei apar cu 10 ani mai tarziu decat la barbati, ceea ce face ca probabilitatea de prezenta si a altor boli sa fie mai mare la femei decat la barbati;
- Simptomatologia unui infarct miocardic poate fi atipic la femei, cu intarzierea prezentarii la medic;
- Femeile au mai frecvent boli coronariene non obstructive decat barbatii si mai frecvent spasme coronariene si/sau boala microvasculara.
Cei mai importanti factori de risc modificabili la femeile care dezvolta boli cardiovasculare sunt: dieta, nivelul de activitate fizica si fumatul. Asociata acestor factori de risc este prezenta comorbiditatilor precum hipertensiunea arteriala, dislipidemia, obezitatea si stressul psihosocial. Alti factori de risc sunt sunt: istoricul de preeclampsie, diabetul gestational, hipertensiunea gestationala, sindromul de ovar polichistic, menopauza prematura, lipsa alaptarii la san, iradierea pentru cancerul de san.
Pe langa boala coronariana, accidentul vascular este o cauza de dizabilitate cu mare incarcatura atat asupra calitatii vietii cat si financiara, mai ales dupa varsta de 65 ani. Accidentele vasculare au tendinta de a fi mai severe la femei si cu o rata a mortalitatii mai ridicata la acestea.
8. Declinul cognitiv
Odata cu imbatranirea populatiei, prevalenta persoanelor diagnosticate cu tulburari neurocognitive creste. Deoarece femeile traiesc mai mult ca barbatii probabilitatea ca acestea sa dezvolte o tulburare neurocognitiva este mai mare. Afectarea functiilor cognitive intr-o masura in care se produce o scadere a nivelului functional anterior, cu scaderea independentei functionale, altereaza calitatea vietii pana la dependenta totala fata de alta persoana si creste mortalitatea. Exista mai multe forme de tulburari neurocognitive, dintre care cea mai frecventa si cunoscuta este boala Alzheimer. Tratamentele existente in prezent nu vindeca ci doar stabilizeaza si amelioreaza unele manifestari ale acestor afectiuni.
9. Obezitatea si sarcobezitatea
Obezitatea reprezinta o problema de sanatate publica. Statusul de postmenopauza este asociat cu o prevalenta crescuta a obezitatii si aproximativ 44% dintre femeile in postmenopauza sunt supraponderale, dintre care 23% sunt obeze. Obezitatea coexista adesea cu alte boli, dintre care mai importante ar fi diabetul zaharat, dislipidemia si hipertensiunea arteriala. Obezitatea creste riscul de cancer de san si de organe genitale, de boli cardiovasculare, de tromboembolism venos, de osteoartrita si durere cronica a coloanei vertebrale lombare. Obezitatea predispune, de asemenea, la bufeuri mai frecvente si mai severe. La persoanele varstnice obezitatea poate coexista cu sarcopenia (pierderea musculara asociata varstei). Combinatia dintre cele doua, denumita sarcobezitate, poate duce la alterarea mobilitatii si la dezvoltarea afectiunilor legate de stilul de viata. O interventie importanta pentru mare parte dintre adultii din tarile dezvoltate este aceea de pierdere de tesut adipos, dar cu pastrarea masei musculare. Dovezi actuale sustin utilizarea exercitiilor de rezistenta si a celor aerobice asociate cu diete cu restrictie calorica moderata si hiperproteice pentru scaderea in greutate ca interventie primara in sarcobezitate.
10. Sarcopenia
Sarcopenia sau pierderea musculara asociata varstei determina pierderea functionalitatii, dizabilitate si caderi. O pierdere progresiva a masei musculare apare de la varsta de aproximativ 40 ani. Aceasta pierdere este estimata la aproape 8% pe decada pana la varsta de 70 ani, dupa care pierderea creste la 15% pe decada. Pierderea de masa musculara determina o scadere a circumferintei musculare de 40% de la decada de 30 ani la cea de 60 ani. Pana la varsta de 70 ani se observa o scadere a fortei la nivelul gambei de 10-15%, iar dupa aceasta varsta scaderea este rapida, de 25-40% pe decada. Dizabilitatea functionala la varstnici este asociata cu morbiditate si mortalitate crescuta. Nu este clar care este cea mai buna interventie pentru sarcopenie, dar se recomanda preventia prin incurajarea unui stil de viata activ, cu o dieta echilibrata.
Dr. Gabriela Cirstescu
Informatii preluate de pe emascareonline (EMAS – Societatea Europeana de Menopauza si Andropauza)
Centrul Medical Panduri va pune la dispozitie servicii medicale dedicate evaluarii si monitorizarii starii de sanatate in aceasta etapa importanta in viata unei femei:
- Consultatii in specialitatile: Ginecologie, Endocrinologie, Cardiologie, Urologie, Medicina generala;
- Ecografie generala;
- Colposcopie;
- Analize de laborator.
La oricare dintre clinicile Centrului Medical Panduri veti gasi medici in specialitatile enumerate, iar pentru Ginecologie si Cardiologie exista si contract cu CASMB, astfel incat consultatiile cu bilet de trimitere eliberat de catre un medic aflat in contract cu o casa de asigurari sunt gratuite.
Pentru a afla care sunt medicii specialisti, dar si pentru alte informatii, precum si pentru programari, va rugam sa sunati la numerele de telefon afisate pe site.
Suportul aparaturii performante aduce beneficii in diagnosticarea si monitorizarea afectiunilor. In cele doua clinici va punem la dispozitie aparatura de inalta calitate: ecografe General Electric – Voluson, Logiq, Vivid si Siemens – Acuson Antares, colposcoape Camscope, precum si un videocolposcop Olympus la clinica Arcul de Triumf.
Laboratorul din cadrul Centrului Medical Panduri, prin departamentele de Biochimie, Imunologie, Hematologie, Hemostaza, dar si prin departamentul de Anatomie patologica – citologie si histopatologie, completeaza serviciile medicale.
Recoltarile de analize se pot realiza la toate cele trei sedii, intre orele 8.00 – 11.30.