Hiperuricemia si guta – dieta recomandata

Publicat la data de 05-01-2018

Acidul uric mare si efectele acestuia asupra organismului. Tratamentul nemedicamentos.

Ne vorbeste despre efectele nocive asupra sanatatii cauzate de cresterea acidului uric si dieta recomandata,

Dr. Simion Cristina, Medic Specialist Reumatologie in Centrul Medical Panduri.

Ce inseamna hiperuricemia ? Hiperuricemia reprezinta cresterea acidului uric in sange. Aceasta se asociaza frecvent cu alte comorbiditati ca sindromul metabolic, bolile renale,bolile cardiovasculare si artroza. Hiperuricemia se asociaza in cadrul sindromului metabolic cu hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, diabetul zaharat. Persoanele cu acid uric crescut au risc semnificativ de a dezvolta boli cardiovasculare precum boala cardiaca ischemica. Pana la 47% din pacientii cu hiperuricemie prezinta si hipertensiune arteriala.

Ce inseamna guta ? Guta este o afectiune cronica ce semnifica acidul uric crescut in sange timp indelungat, peste pragul maxim de 6,8 mg/dl , cu depunerea acestuia in diverse organe si sisteme, cu efecte negative majore si ireversibile asupra acestora.

 Este  important de stiut ca guta este o boala cronica, ce nu se vindeca, scopul tratamentului este prevenirea depunerii acidului uric in tesuturi, de aceea tratamentul trebuie urmat toata viata.

Cauze de hiperuricemie si guta.

Cele mai frecvente cauze de crestere a acidului uric rezultand hiperuricemie si in final, guta sunt : psoriazisul, inaintarea in varsta cu reducerea functiei renale, insuficienta renala cronica, leucemiile, limfoamele, cancerele, transmiterea genetica, sexul masculin, artroza, consumul de carne in exces, consumul de alcool si bauturi racoritoare indulcite cu fructoza sau zahar, colesterolul crescut, obezitatea, medicamentele ( ca diureticele de ansa si cele tiazidice, aspirina, ciclosporina, citostaticele etc.)

Cum afecteaza acestea organismul ? Ce se intampla daca nu urmati tratamentul ?

Exista o relatie stransa intre acidul uric crescut si bolile cardiovasculare, astfel incat, pana la 74% din pacientii cu guta prezinta hipertensiune arteriala. De asemenea, au fost demonstrate nivele crescute de acid uric la nivelul placii aterosclerotice, existand o asociere stransa intre nivelul crescut de acid uric si ateroscleroza, boala arterelor periferice, insuficienta cardiaca, bolile cerebrovasculare si diabetul zaharat.

Acidul uric crescut timp indelungat afecteaza si functia renala, acesta se depune in rinichi ducand la 20% din persoanele cu guta  pana la insuficienta renala cronica, in etapa finala a acesteia fiind necesara dializa. In cazul nefropatiei acute prin acid uric ce apare de exemplu in tratamentul cu citostatice, radioterapie sau la pacientii cu leucemii acute poate apare si insuficienta renala acuta.

Acidul uric se depune si in tesuturi ca articulatii, structuri periarticulare, oase si piele ducand la aparitia tofilor gutosi, in cele din urma distrugand articulatiile cu pierderea functiei si deformari grotesti, aparitia anchilozei, compresii pe structurile invecinate.

Clinic, in atac, articulatiile sunt extrem de dureroase, inflamate si rosii, cu impotenta functionala, cel mai frecvent fiind afectate degetul mare de la picior, articulatia piciorului, genunchii, articulatiile mainii, dar pot fi afectate oricare dintre articulatii.

 

Pentru a evita depunerea acidului uric in tesuturi , este obligatoriu ca  pe langa tratamentul medicamentos sa urmati si o  dieta adaptata acestei boli, intrerupand un cerc vicios de productie in exces a acidului uric.

Astfel, se recomanda o dieta echilibrata cu scaderea in greutate in cazul obezitatii si evitarea  consumului de :

-          alcool, mai ales bere si alcool concentrat

-          indulcitori sintetici, fructoza

-          consum crescut de carne, proteine, carbohidrati si grasimi

-          alimente tip fast food,

-          a icrelor si pestelui ca sardine, hering, barbun, cod, macrou, somon, pastrav, ansoa, fructe de mare

-          organe de animal – limba, creier

-          pateu de ficat

-          carne de animal tanar – curcan, gasca, fazan, porumbel, pui

-          carne rosie – ex. pulpa de berbec, vitel, vanat, slaninuta, bacon, porc, vita, cotlet de oaie, sunca

-          vegetale – ciuperci, spanac, fasole, mazare, sparanghel

Printre alimentele permise sunt :

-          Cafea - inclusiv decofeinizata, ceai in special de cirese, ceai verde,  cacao

-          Vin in cantitati moderate

-          Consum de minim 2 litri apa plata pe zi

-          Paine, cereale, fainoase, oua, soia

-          Lapte si lactate cu continut sarac in grasimi (unt, branza, cascaval )

-          Fructe

-          Alte vegetale cu exceptia celor de mai sus

-          Nuci si alune  sau alte seminte

-          Vitamina C

-          Produse dietetice

-          Se recomanda carnea gatita pe gratar, fara grasime sau ulei , in cantitati mici

 

Retineti, pe langa tratamentul medicamentos obligatoriu, este necesara si urmarea unei diete echilibrate.

Dr. Simion Cristina, Medic Specialist Reumatologie in Centrul Medical Panduri

Bibliografie : Reumatologie, Curs universitar, Universitatea de Medicina si Farmacie ,, Carol Davila,, editia 2017