Speranta de viata si sfaturi daca suferi de insuficienta cardiaca

Publicat la data de 30-08-2017

Ce inseamna Insuficienta cardiaca ?

 Programeaza-te la medicul cardiolog daca suferi de boli cardiovasculare! Specialistii nostri cardiologi: dr. Matei Corina, dr Grigoras Andreea, Dr. Ionici Anca, dr. Pauliuc Elena, Tatulescu Elena iti vor fi alaturi si iti pot oferi sfaturi personalizate pentru ca tu sa ai inima mai sanatoasa! Afla despre serviciile echipei medicale Cardiologie accesand link-ul http://cmpanduri.ro/echipa-medicala - ramura Cardiologie.

Insuficienta cardiaca este o boala progresiva care poate avea  debut dupa un eveniment care afecteaza muschiul inimii sau in cazul in care miocardul nu mai asigura forta necesara pentru a asigura contractilitatea normala.

Care sunt factorii de risc?

Pentru a determina aparitia insuficientei cardiace factorii cauzali trebuie sa exercite o actiune intensa si/sau prelungita. Astfel, orice afectiune cardiaca mostenita sau dobandita, pericardica, endocardica, miocardica sau ischemica poate provoca aparitia insuficientei cardiace. Printre bolile cardiace  care pot duce la aparitia insuficientei cardiace se numara defecte valvulare,  cardiomiopatii, miocardite, dilatatie cardiaca, anevrisme ventriculare, boli ale pericardului, boli infiltrative, cicatrici cardiace, hipertensiunea arteriala.

Printre alte boli care pot duce la insuficienta cardiaca se numara hipertiroidia, ateroscleroza, sarcina, anemia, fistule arteriovenoase, boala Paget, reumatism articular acut, viroze acute, pneumotorax, pleurezii, emfizem pulmonar, fibroze pulmonare, deformari toracice etc.

Insuficienta cardiaca poate fi stanga, dreapta sau globala, in functie de care parte a inimii este afectata. De asemenea, poate fi acuta ( edem pulmonar acut) sau cronica. Insuficienta cardiaca cronica se imparte in 4 stadii in functie de activitatea fizica pe care o poate realiza bolnavul, aparitia dispneei, aparitia durerii anginoase, a palpitatiilor, stadiul IV fiind cel mai avansat.

Cum stim daca avem aceasta boala?

Majoritatea semnelor clinice ale insuficientei cardiace apar atunci cand afectarea cardiaca este crescuta. Semnul cel mai evident este staza in circulatia pulmonara si / sau sistemica cu reducerea capacitatii de efort si  aparitia dispneei de efort ( dificultatea de a respira initial la eforturi mici, ulterior la eforturi mari, mergand pana la respiratie grea in repaos, dificultate de a respira pe o parte si ulterior cu  necesitatea de a dormi ridicat pe mai multe perne), edeme localizate ( membre inferioare cel mai frecvent)  care pot progresa catre edeme generalizate ( acumularea de lichid in tesuturi ca ficat, plamani, abdomen, splina). De asemenea mai pot aparea anorexie, greata, balonare, varsaturi, subicter, cianoza, slabirea memoriei, afectarea  capacitatii de concentrare, anxietate, tuse.

Ce investigatii sunt necesare pentru a diagnostica Insuficienta Cardiaca?

Medicul  cardiolog va diagnostica aceasta afectiune, fiind necesar examen clinic, EKG, analize de laborator specifice ( dozare de nt- PRO BNP), ecografie cardiaca, uneori radiografie pulmonara, precum si evaluarea globala a starii de sanatate pentru a depista alte patologii asociate care ar putea atat cauza boala cat si a o  agrava, dar si pentru identificarea organelor afectate, urmand instituirea tratamentului in functie de particularitatile fiecarui pacient in parte.

Factorii care pot agrava boala :

Frecvent, manifestarile clinice din insuficienta cardiaca apar pentru prima data cand se adauga o noua solicitare asupra inimii aparent sanatoasa. Printre factorii agravanti se numara : infectiile acute, infectiile cronice (tuberculoza, sifilisul, infectiile de focar), ateroscleroza, hipertensiunea, anemiile,eforturile fizice intense, obezitatea, denutritia, casexia, diabetul zaharat, hipoglicemia,  guta, hipertiroidismul, hipotiroidismul, insuficienta suprarenala, feocromocitomul, tulburarile neurovegetative, traumatismele, interventiile chirurgicale, alergiile, iradierea, cancerele, avitaminozele, nerespectarea tratamentului indicat de medicul cardiolog, tratamentul cu antiinflamatoare, consumul de alcool sau sare in exces.

Este important de stiut ca acesti factori nu pot determina aparitia insificientei cardiace in absenta unor leziuni cardiace anterioare.

Ce complicatii majore pot aparea in cursul bolii ?

Complicatia Insuficientei cardiace  amenintatoare de viata este decompensarea acuta a bolii cu aparitia edemului pulmonar acut, o urgenta majora ce necesita adresarea si compensarea in spital. De asemenea pot aparea tulburari de ritm cardiac (aritmii) ce pot cauza decesul. In stadiile finale ale bolii apare ciroza cardiaca.

Cat de des trebuie sa mergem la medic daca suferim de Insuficienta Cardiaca ?

In functie de particularitatile medicale ale fiecarui pacient, Medicul cardiolog decide perioada de timp la care pacientul trebuie sa se prezinte la reevaluare, perioada de timp poate varia de la 1 luna la 1 an. De asemenea, ori de cate ori intervin schimbari ale starii de sanatate, Medicul cardiolog trebuie informat.

Recomandari generale de urmat pentru a preveni agravarea si complicatiile bolii :

Este important ca celelalte patologii asociate ale pacientului sa fie tratate corespunzator pentru a limita agravarea insuficientei cardiace. De asemenea, se interzice consumul de alcool, tutun, efortul fizic mare, expunerea la temperaturi extreme, administrarea de medicamente care pot agrava insuficienta cardiaca.

Se recomanda vaccinarea anuala impotriva gripei si a infectiilor pneumococice pentru a limita aparitia infectiilor respiratorii si ideal - urmarea unei diete recomandate de catre medicul nutritionist.

Studiile arata ca un exercitiile fizice modeste ( plimbarile, utilizarea bicicletei statice ) in masura in care sunt tolerate, sunt benefice pentru pacientii care sufera de Insuficienta cardiaca clasele I-III, ajutand la imbunatatirea calitatii vietii si la cresterea capacitatii de efort dar nu se recomanda si pacientilor care sufera de Insuficienta cardiaca clasa IV.

Consumul de sare trebuie limitat la 2-3 grame de sare pe zi cu restrictie mai severa la sub 2 grame de sare pe zi  daca afectarea cardiaca este crescuta. Pentru a nu depasi aceasta recomandare, este crucial ca pacientii sa fie atenti  la specificatiile privind continutul de sare de pe etichetele produselor alimentare pe care le consuma.

Importanta vitala are si urmarea corecta a tratamentului recomandat de catre Medicul Cardiolog conform schemei de tratament.

Cand stim ca s-a agravat boala si trebuie sa mergem URGENT la Medicul Cardiolog ?

Stim ca s-a agravat aceasta boala atunci cand medicul diagnosticheaza o clasa superioara de insuficienta cardiaca, din cele 4 amintite mai sus - de exemplu daca diagnosticul initial a fost ,,Insuficienta cardiaca clasa I, ulterior crescand la  clasa II, III sau IV – inseamna agravare. De asemenea, daca apar simptome sau semne noi ca  oboseala la eforturi din ce in ce mai mici, aparitia sau agravarea edemelor, aparitia anginei pectorale sau agravarea acesteia, tratamentul nu mai reuseste sa controleze hipertensiunea arteriala chiar daca am respectat intocmai indicatiile dietetice si medicamentoase.

Care este speranta de viata a unui pacient ce sufera de Insuficienta Cardiaca ?

Aparitia Insuficientei cardiace duce la un prognostic slab al sperantei de viata.

Studiile spun ca 30-40 % din pacienti decedeaza la 1 an dupa diagnostic, iar 60-70 % decedeaza la aproximativ 5 ani de la diagnostic, mai ales datorita agravarii bolii sau a aparitiei unui eveniment subit ca aritmia ventriculara.

Este dificila evaluarea predictibila a prognosticului unui pacient de a suferi un eveniment cardiac major.  Pacientii diagnosticati cu Insuficienta cardiaca clasa IV au o rata de mortalitate anuala ce variaza intre 30 – 70 % iar pacientii diagnosticati cu Insuficienta cardiaca clasa I-II au rata de mortalitate anuala de 5-10 %.

Retineti ca pentru cresterea supravietuirii si evitarea complicatiilor bolii este necesar ca pacientii sa  respecte tratamentul si indicatiile Medicului cardiolog, sa se prezinte la evaluarile cardiologice  in  perioada de timp stabilita cu medicul sau ori de cate ori intervine o schimbare a starii generale de sanatate.

Bibliografie – Harrison, Principles of internal medicine Ed. 18